Connect with us

Actualitate

Vorbe multe sărăcia oamenilor

Published

on

Citeam aseară, după ce m-am crucit la reportajul despre protituatele din România de la Roma, după ce am icnit de greață politică vizionând răfuielile dintre șefa Tarom și ministrul Transporturilor, similar cu răfuielile dintre interlopii din fața Parlamentului, că un deputat traseist de la PMP-PSD a fost primit cu brațele deschise în…PNL-ul care vrea schimbare și moralitate în politică. După care dimineață poc-poc aflu că Tăriceanu s-a înțeles cu Orban pe susținere la vot. Despre costuri nici o vorbă.

Sunt informații clasificate. ”Dragii mei”, că e la modă acest apelativ al bătrânilor către tineri, e cam mult zgomot de fond și scena politică nu oferă nicio informație care să ne dea siguranță că se întâmplă ceva pe fond în România. Premierul desemnat nu ne spune ce program de guvernare are, până nu este votat. Soluția asta de marketing, produsul surpriză, este folosită în FMCG atunci când vrei să vinzi produse “nevandabile” de sărbători. Atunci când se cumpără orice pe ultimii metri de către aceia care nu s-au pregătit din timp. Adică premierul desemnat promite orice ca să fie votat și după asta ne spune ce promisiuni respectă și către cine. Cam sulfuros. Nu vi se pare? Consider că cea mai importantă dorință a electoratului, care este relevantă pentru legitimarea primarilor și garantarea unei lupte echitabile în bătălia pentru Parlament din 2020 este revenirea la alegerile din două tururi. Cine o susține? Pai, PNL, PMP și USR. Adică la Camera Deputaților 102 și la Senat 43.Total 145. Dacă sunt toți și votează pro. Dacă adunăm și minotitățile,17, sunt 162.Deci nu există susținere pentru alegeri locale în două tururi. Ce ne așteaptă în acest context? Dacă opoziția nu se unește și fiecare partid are candidați proprii câștigă primarii în funcție. Care primari vor trage în noiembrie pentru partidul din care fac parte. Adică o să avem cam aceeași structură a Parlamentului ca cea de astăzi. Scenariu ce dă frisoane acelora care nu acceptă pastilele de adormit atenția, livrate zilnic de cavalerii tristelor figuri din politică. Este clar că nici o formațiune politică nu are strategii pe termen lung. Fiecare așteaptă mutarea adversarului ca să decidă următoarea cale de atac pentru consolidarea poziției în următoarele 12 luni. Masa de manevră: traseiștii, pe care toți se bat ca pe oale la deschiderea unui mall. Ca nu cumva să ne plictisim, fiecare zi aduce un nou scandal. Ba Tarom, ba CFR, ba MCV. Și încă ceva ce mă sperie. Numărul de cuvinte DNA și-a sporit frecvența în textele știrilor în ultimele zile. Oare ne întoarcem la Republica Procurorilor? Ca unică soluție pentru potolirea războaielor pentru putere. Acum câțiva ani eram suficient de naivă să spun că Justiția trebuie să fie independentă. Uitând că instituțiile sunt populate cu oameni și oamenii nu ajung în ele doar pe intrarea principală. Cazul Caracal, după aproape 3 luni, ne demonstrează că atunci când ne punem întrebări asupra unor angajați din Procuratură sau Ministerul de Interne nu batem câmpii. După 30 de ani de fumigene și știri de presă care îngălbenesc ecranele în momente cheie, mulți dintre noi au început să se întrebe: De ce acum? Cui folosește? Cazul Tarom și cazul Barna și tsunami-ul MCV monopolizează scena politică. Nu mai ai cum să vorbești de competențele candidaților la Cotroceni. Subiect palid în comparație cu sângele de pe pereții studiourilor de televiziune. Încăpățânată cum mă știți, eu tot caut printre promisiunile candidaților la Cotroceni și nu găsesc nimic legat de probleme reale, de politică externă și securitate. Doar limbaj de lemn și forme fără fond. Asta cui folosește, dragi romani?

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Copyright © 2019 AT Video Creations