Senatul a aprobat reforma sistemului de pensii publice din România, care se spune că va aduce echitatea între pensionari și va consolida principiul contributivității. Adevărul este că nu a mai fost o astfel de reformă amplă a pensiilor în România. Proiectul a fost realizat împreună cu experții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale care au confirmat că noua Lege este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii.
Reforma este la fel de importantă și pentru pensionari, dar și pentru salariați: răsplătește munca și contributivitatea, încurajează natalitatea și stimulează continuarea studiilor. Asta pentru că noua Lege spune că perioada studiilor universitare este luată în calcul la stabilirea pensiilor.
Dar ce facem cu mesajul PNL care spune că dacă PSD oferă beneficii pensionarilor, ceilalți vor avea de suferit prin creșterea taxelor? Premierul Marcel Ciolacu însuși a spus clar că taxele nu vor crește în urma aplicării Legii. Dar, ca să ne lămurim totuși, trebuie să ne amintim că singurul care cere creșterea taxelor este ministrul PNL al Finanțelor. Așadar, e simplu – dacă PNL e îngrijorat de creșterea taxelor să îi spună ministrului lor să nu mai ceară acest lucru.
Dar ceea ce trebuie elucidat este de unde vin banii pentru majorările de pensii din 2024? Răspunsul pare că e cât se poate de simplu: pensiile se plătesc din taxe și impozite, la fel cum a fost mereu. În fiecare an, bugetul de pensii e completat cu sume de la bugetul de stat. Sursele de finanțare pentru plata pensiilor sunt aceleași: bugetul de pensii (BASS) și bugetul de stat. Nu am auzit în anii anteriori pe cineva întrebând de unde vin banii de la bugetul de stat care completează sumele din bugetul de pensii pentru a acoperi necesarul de plată… Așadar, ei vin din taxele și impozitele colectate la buget, iar problema nu e de a găsi noi surse de finanțare sau de a aduce bani în plus la buget, ci cum se stabilesc prioritățile în împărțirea banilor colectați.
Culmea e că și PNL și USR spuneau că reforma pensiilor este o prioritate, atunci când au scris-o în PNRR, iar acum, după ce PSD a făcut reforma, iar Comisia Europeană a avizat-o, PNL și USR spun că nu mai e o prioritate.
Dacă Legea n-ar fi fost sustenabilă, Comisia Europeană n-ar fi avizat-o și n-ar fi acceptat să fie scos pragul de 9,4% din PIB, cifră care ne-a îngrijorat pur și simplu.
Dacă aruncăm o privire în istoricul majorărilor, aflăm că:
- în 2019, singura majorare de 15% a fost făcută de PSD, de la 1.000 la 1.265 de lei. Decizia s-a aplicat de la 1 septembrie.
- în 2020, PNL s-a opus cu vehemență majorării cu 40% care, conform Legii Pensiilor 127/2019, trebuia să aibă loc la 1 septembrie. PNL a blocat aplicarea Legii iar la presiunile PSD, a majorat punctul de pensie cu doar 14% (la 1.442 lei).
- în 2021, pensionarii nu au primit nimic de la Guvernul PNL, cel puțin asta se înțelege de pe site-ul Casei Naționale de Pensii
- în 2022 a fost reluată creșterea punctului de pensie; în ianuarie 2020 pensiile au crescut cu 10% (la 1.586), iar în 2023, au mai crescut cu 12,5%, (la 1.785).
Dacă ne referim la majorările pensiilor din 2024, iată ce aflăm:
- punctul de pensie crește o singură dată în 2024, în ianuarie, cu 13,8%.
Toate pensiile vor crește cu acest procent.
- în septembrie 2024 vor crește doar pensiile dezavantajate de cadrul legal existent în momentul pensionării. Acestea vor crește până la nivelul la care se elimină inechitățile dintre pensionarii care au muncit și au contribuit la fel.
Așadar, pentru majorările din septembrie 2024 nu există un procent unic, majorările fiind diferite de la caz la caz.
Sursa foto: Arhiva Rptv