VORBA SARMIZEI I Viitorul PNRR – direcții strategice și provocări după vizita premierului la Bruxelles
România traversează o perioadă crucială pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un instrument vital pentru modernizarea infrastructurii și digitalizarea administrației. Cu toate acestea, ritmul lent al absorbției fondurilor europene și dificultățile legate de respectarea jaloanelor stabilite inițial au generat o serie de provocări pentru guvern.
Criticii susțin că întârzierile în implementarea PNRR și necesitatea renegocierii unor jaloane și ținte ar putea periclita absorbția integrală a fondurilor alocate României, iar unii observatori consideră că adaptarea planului la realitățile actuale și reprofilarea investițiilor cu o cofinanțare mai mică ar putea întâmpina rezistență din partea oficialilor europeni. În plus, contextul politic intern, marcat de tensiuni și acuzații între diferite partide, ar putea influența percepția publică asupra eficienței și credibilității demersurilor premierului la Bruxelles.
Pentru a negocia eventuale ajustări ale PNRR, premierul Marcel Ciolacu a efectuat o vizită oficială la Bruxelles. Principala sa întâlnire a fost cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, unde, aflăm în mod oficial că s-a pus accent pe accelerarea implementării proiectelor finanțate din fondurile europene. Unul dintre obiectivele majore ale acestei vizite a fost obținerea sprijinului Comisiei pentru flexibilizarea anumitor termene, astfel încât România să poată utiliza integral resursele financiare alocate.
România a reușit până acum să atragă aproximativ 32 de miliarde de lei prin PNRR, dar mai are de absorbit alte 47 de miliarde de lei în acest an. Având în vedere complexitatea proiectelor și constrângerile birocratice, guvernul român a solicitat o reevaluare a unor jaloane, astfel încât acestea să fie mai adaptate realităților economice și tehnice din prezent. Această inițiativă vine în contextul în care mai multe state membre UE au cerut ajustări similare pentru propriile planuri de redresare.
Un alt subiect important abordat în cadrul discuțiilor de la Bruxelles a fost deficitul bugetar al României și modalitățile prin care acesta poate fi redus fără a recurge la creșterea TVA. Comisia Europeană a solicitat măsuri clare pentru echilibrarea bugetului, iar guvernul român a prezentat planuri privind digitalizarea sistemului fiscal și îmbunătățirea colectării taxelor, astfel încât veniturile statului să crească fără a impune taxe suplimentare asupra populației.
Pe lângă aspectele economice, premierul Ciolacu a discutat cu oficialii europeni despre importanța asigurării unor alegeri sigure și corecte în contextul electoral al anului 2024-2025. Întrucât România se află la granița estică a Uniunii Europene, riscurile legate de dezinformare și atacuri cibernetice sunt mai ridicate, iar Bruxelles-ul și-a exprimat sprijinul pentru întărirea securității digitale și a integrității proceselor electorale.
Așadar, vizita lui Marcel Ciolacu la Bruxelles este de așteptat să ducă la ajustări în PNRR pentru a permite o mai bună absorbție a fondurilor europene, la implementarea unor măsuri de protecție a alegerilor împotriva dezinformării și atacurilor cibernetice și la întărirea colaborării cu NATO și instituțiile europene pentru a consolida securitatea regională.
Nicolae Ciuca, imagine inedită. Liderul PNL, smerit, în noaptea de Înviere într-o mănăstire în care a slujit Arsenie Boca
Pentru mai multe stiri ne puteti urmari AICI
Sursa foto