VORBA SARMIZEI I Mișcarea suveranistă nu are totuși un lider!
Anularea candidaturii lui Călin Georgescu de către Biroul Electoral Central (BEC) a generat un val de nemulțumire în rândul susținătorilor săi, dar și o oportunitate de clarificare pentru tabăra suveranistă. Dincolo de teoriile conspiraționiste despre o „excludere politică”, această situație a scos la iveală adevăruri incomode despre cine este cu adevărat Călin Georgescu – o persoană care nu își asumă nimic, care se pierde în minciuni și care nu are nicio legătură reală cu marii suveraniști europeni.
Un lider politic trebuie să fie capabil să își susțină punctele de vedere cu fermitate și să își asume deciziile. În cazul lui Călin Georgescu, exact lipsa de asumare și minciunile repetate sunt cele care l-au transformat într-un personaj dubios, incapabil să reziste unei analize serioase.
De-a lungul timpului, Georgescu s-a prezentat ca fiind un „tehnocrat” cu viziuni suveraniste, dar fără să ofere vreodată soluții concrete și a promovat ideea unei Românii autosuficiente, dar fără să explice cum ar putea funcționa acest model economic într-o lume interconectată.
A afirmat că are susținere internațională, dar realitatea este că nu a avut niciodată nicio întâlnire cu liderii suveraniști autentici din Europa. Spre deosebire de Giorgia Meloni, Matteo Salvini, Viktor Orban sau Marine Le Pen, care participă activ la evenimente internaționale și își construiesc rețele politice solide, Georgescu nu a fost văzut alături de niciun lider naționalist de calibru.
Mișcările din stradă pentru susținerea lui au demonstrat că Georgescu nu e capabil să fie printre oameni. Ultimul discurs din Piața Victoriei a fost slab, foarte slab: cuvinte puține, fraze banale, nimic de substanță, nimic care să-l profileze ca lider în spatele căruia să te aliniezi.
Să nu uităm nici faptul că atunci când a fost întrebat despre legături controversate, precum cea cu Potra, Georgescu a mințit direct, afirmând că nu îl cunoaște, în ciuda dovezilor evidente care arată că cei doi au interacționat, și, mai mult, că Georgescu este un ”întreținut” al lui Potra. Această lipsă de onestitate îl descalifică.
Dacă anularea candidaturii lui Georgescu ridică întrebarea „cine va prelua electoratul suveranist?”, răspunsul nu este deloc simplu. În interiorul AUR, există deja un conflict latent între George Simion și Claudiu Târziu, iar această situație ar putea accelera o confruntare pentru direcția partidului.
Simion este, fără îndoială, cel mai vizibil lider al AUR, dar stilul său agresiv și haotic a creat multe probleme partidului. De fapt, rezultatul de la prezidențialele din 2024 vorbește clar despre susținerea pe care Simion o are. Deși a reușit să atragă un electorat anti-sistem, lipsa sa de strategie politică clară și conflictele interne frecvente îl fac un lider imprevizibil. Mulți membri ai partidului se tem că, sub conducerea sa, AUR riscă să devină o formațiune de protest, incapabilă să joace un rol real în guvernare. În plus, un lider adevărat nu spune ”să așteptăm ce spune X”, așa cum Simion spune că așteaptă să vadă ce spune Georgescu.
Pe de altă parte, Claudiu Târziu este perceput ca o figură mai echilibrată, mai calculată și mai capabilă de a construi alianțe. Spre deosebire de Simion, Târziu nu este implicat în scandaluri constante și are un discurs mai coerent. În timp ce Simion este văzut ca un agitator, Târziu este perceput ca un lider cu o viziune mai clară pentru viitorul mișcării suveraniste din România, deși a transmis clar că nu va candida, recunoscând (și asta e o calitate), că un candidat serios se profilează din timp.
Oricum, în ultimele luni, tensiunile dintre cei doi au devenit tot mai evidente. Taberele din interiorul AUR se conturează din ce în ce mai clar, iar dacă Georgescu nu mai este o opțiune viabilă, este posibil ca o parte din susținătorii săi să încline spre Târziu în loc să îl susțină pe Simion, indiferent de ce spune Georgescu. Dacă până acum AUR era dominat de figura lui Simion, viitorul ar putea arăta diferit, mai ales dacă Târziu reușește să capitalizeze acest moment și să atragă o parte din electoratul suveranist care nu se regăsește în stilul haotic al lui Simion.
În aceste vremuri, România are nevoie de o alternativă conservatoare serioasă, dar pentru asta, liderii trebuie să fie asumați, credibili și capabili să construiască o strategie politică reală. Călin Georgescu a demonstrat că nu este acel lider, oricât l-ar regreta unii.
Sursa foto- Arhiva RPTV
Nicolae Ciuca, imagine inedită. Liderul PNL, smerit, în noaptea de Înviere într-o mănăstire în care a slujit Arsenie Boca
Pentru mai multe stiri ne puteti urmari AICI