VORBA SARMIZEI I Furtul coifului de la Coțofănești și al celor trei brățări dacice din Olanda: un eveniment care zguduie patrimoniul cultural românesc
În ultimele zile, lumea arheologiei și a patrimoniului cultural românesc a fost marcată de un eveniment alarmant: furtul coifului de la Coțofănești și al trei brățări dacice dintr-o colecție din Olanda. Acest incident readuce în atenție problema traficului ilicit de artefacte și vulnerabilitatea comorilor arheologice ale României.
Coiful de la Coțofănești, un simbol al civilizației geto-dacice, este una dintre cele mai valoroase descoperiri arheologice din România, datând din secolul al IV-lea î.Hr. Acesta a fost descoperit în anul 1928 în localitatea Coțofănești, județul Bacău, și este confecționat din aur masiv. Decorat cu figuri mitologice și scene de luptă, coiful este o capodoperă a artei geto-dacice și un simbol al puterii războinicilor din acea perioadă.
De-a lungul timpului, coiful a fost expus în diverse muzee, inclusiv în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României. Furtul acestui artefact ridică serioase semne de întrebare cu privire la securitatea și protecția patrimoniului cultural.
Pe lângă coif, trei brățări dacice, piese unicat ale tezaurului național datând din aceeași perioadă, au fost furate dintr-o colecție privată din Olanda. Aceste brățări sunt realizate din aur și prezintă motive spiralate, specifice civilizației dacice. Brățările asemănătoare au fost descoperite în situri arheologice din Munții Orăștie, iar multe dintre ele au fost recuperate după ce au fost traficate ilegal în Occident.
Se bănuiește că aceste artefacte au fost scoase ilegal din România în trecut și au ajuns pe piața neagră a antichităților, un fenomen care afectează grav patrimoniul cultural al țării.
Cum a fost posibil furtul și ce măsuri au fost luate? Aceste întrebări au fost doar două din multele întrebări care nu au răspuns cu privere la acest eveniment. Potrivit primelor informații, furtul a avut loc într-un muzeu sau colecție privată din Olanda, însă circumstanțele exacte rămân încă neclare.
Impactul asupra patrimoniului și nevoia de măsuri suplimentare sunt teme asupra cărora specialiștii trebuie să se aplece, pentru că acest furt reamintește vulnerabilitatea patrimoniului arheologic românesc, atât în țară, cât și în colecțiile din străinătate. În ultimii ani, numeroase obiecte dacice de aur au fost traficate ilegal, iar multe dintre ele au fost recuperate cu dificultate.
Experții în patrimoniu cer măsuri mai stricte pentru protejarea artefactelor, inclusiv un control mai riguros al colecțiilor private și sporirea securității în muzeele care găzduiesc obiecte de valoare istorică excepțională. De asemenea, este esențială o cooperare internațională mai eficientă pentru combaterea traficului de bunuri culturale.
Însă, până ajungem acolo și pare un drum lung, furtul coifului de la Coțofănești și al celor trei brățări dacice este un semnal de alarmă cu privire la fragilitatea patrimoniului cultural românesc. În timp ce ancheta continuă, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să recupereze aceste artefacte de o valoare inestimabilă și să prevină astfel de evenimente pe viitor. E sigur însă că acest caz subliniază nevoia de măsuri urgente pentru protecția moștenirii istorice a României și combaterea comerțului ilegal cu artefacte de patrimoniu.
Sursă foto- Arhiva RPTV
Nicolae Ciuca, imagine inedită. Liderul PNL, smerit, în noaptea de Înviere într-o mănăstire în care a slujit Arsenie Boca
Pentru mai multe stiri ne puteti urmari AICI