VORBA SARMIZEI I Eficiența administrației publice în fața influenței politice
Într-un context în care eficiența aparatului bugetar este tot mai des pusă sub semnul întrebării, ideea restructurării personalului din sectorul public revine în prim-planul dezbaterilor politice. Recent, o inițiativă a USR a provocat reacții puternice, mai ales din partea social-democraților, care, deși susțin nevoia unei administrații eficiente, trag un semnal de alarmă în privința pericolului unei epurări arbitrare.
Ideea de a „curăța” aparatul bugetar de angajații ineficienți nu este una nouă, ci este un deziderat frecvent exprimat de societatea civilă și de contribuabilii care simt, adesea, că aparatul de stat funcționează greoi. Însă modul în care se propune implementarea acestei reforme este esențial. În acest context, social-democrații au luat poziție împotriva unei abordări pe care o consideră periculoasă, și anume concedierea în masă a funcționarilor publici, fără criterii clare, doar pentru a face loc unor „oameni de încredere” ai noii puteri.
Din perspectiva acestora, profesionalizarea administrației nu se face prin epurări, ci prin criterii clare de performanță. Astfel, formațiunea a venit cu un proiect de lege care introduce un mecanism transparent și obiectiv de evaluare a angajaților de la stat. Punctul central al propunerii este introducerea unei probe scrise, care să ofere o bază legală solidă în cazul în care un funcționar concediat decide să conteste măsura în instanță. Acest criteriu este menit să elimine orice dubiu legat de subiectivism sau influențe politice în procesul de concediere.
Departe de a susține păstrarea în funcții a celor incompetenți, social-democrații recunosc că există o problemă reală în sistem și că aceasta trebuie rezolvată. Însă nu prin măsuri radicale și nepregătite, care riscă să transforme administrația publică într-un teatru de interese politice. Din acest motiv, susțin că orice modificare legislativă trebuie să fie însoțită de dezbatere, de consultare și de îmbunătățiri continue, pentru a reflecta nevoile reale ale statului și ale cetățenilor.
Mesajul lor este clar: statul trebuie reformat, dar nu cu prețul echității și al profesionalismului. Funcționarii trebuie evaluați și trași la răspundere, dar în baza unor criterii bine stabilite, nu după bunul plac al conducerii politice. Pericolul politizării excesive a administrației planează constant asupra reformelor bruște, iar experiența ultimilor ani ne arată cât de ușor se pot transforma intențiile bune în instrumente de control și loialitate politică.
Pe de altă parte, proiectul legislativ propus nu este văzut ca o soluție definitivă, ci ca un punct de plecare, autorii lui admițând că poate fi îmbunătățit în cadrul dezbaterilor parlamentare și că trebuie să reflecte o viziune de ansamblu asupra resurselor umane din sectorul public. Scopul final este acela de a aduce oameni bine pregătiți în funcții publice, care să servească interesului public, nu interesului politic.
Într-un climat în care încrederea în instituții este deja afectată, este esențial ca orice reformă să fie făcută cu responsabilitate și cu un ochi atent la consecințele pe termen lung. Profesionalizarea administrației nu este un moft, ci o necesitate, însă trebuie făcută cu cap, nu cu toporul. Iar această diferență, aparent subtilă, poate avea efecte majore asupra modului în care funcționează statul în relația sa cu cetățeanul.
Astfel, în locul unei revoluții administrative bazate pe loialități politice, se propune o reformă structurată, cu mecanisme obiective și transparente. O astfel de abordare, chiar dacă poate părea mai lentă, are șanse reale să conducă la un aparat public mai eficient, mai corect și, cel mai important, mai puțin vulnerabil la influențele partizane.