VORBA SARMIZEI I Când un ministru spune lucrurirlor pe nume, merită ascultat
Ministrul Muncii, Florin Manole, a făcut recent un gest destul de rar întâlnit la nivel înalt, și anume s-a poziționat de partea angajaților de la Casele de Pensii, care protestează zilele astea din greu din cauza salariilor reduse și a condițiilor în care sunt nevoiți să lucreze. Nu a venit cu texte tehnice sau explicații seci, ci a spus direct, fără ocolișuri, că oamenii ăia chiar au motive să fie supărați, și are dreptate. Când îți scad brusc veniturile cu 700–1.000 de lei, iar salariul tău oricum nu era mare, simți din plin. Mulți dintre acești angajați aveau deja salarii modeste și mai primeau un spor pentru condiții vătămătoare – că, sincer, chiar lucrează în medii deloc prietenoase. Dosare de zeci de ani, mucegai pe pereți, aer irespirabil, birouri vechi. Adică fix imaginea opusă față de ce îți închipui când auzi “funcționar public” și te gândești la un birou lucios și o cafea în față.
Florin Manole a spus foarte clar: “Oamenii ăștia nu exagerează. Muncesc în condiții grele și trebuie să fie respectați.” Nu a fost doar o declarație formală, gen „ne exprimăm preocuparea” – chiar părea că îl deranjează ce se întâmplă. Și asta i-a prins bine, mai ales că în politică sinceritatea se poartă rar.
Protestele nu sunt doar la pensii. Angajații de la MIPE – adică Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – au ieșit și ei în fața instituțiilor. Sunt revoltați că li s-au tăiat veniturile fără discuții și fără explicații logice. Cei care muncesc cu proiecte europene și țin în viață finanțările externe – adică bani gratis pentru România – se trezesc cu mai puțini bani în mână. Frustrant? Extrem.
În tot haosul ăsta, faptul că un ministru vine și zice „știu că nu e în regulă” e o gură de aer. Nu e suficient, desigur, dar contează, pentru că de obicei autoritățile preferă să ignore nemulțumirile sau să le minimizeze.
Florin Manole a mai spus că se poartă discuții, că lucrurile nu sunt blocate, că se caută soluții. Ok, frumos. Dar adevărul e că oamenii nu mai au răbdare pentru „discuții”, vor fapte iar mingea e acum în terenul Guvernului. Dacă se face că plouă, atunci să nu se mire că protestele cresc, se extind și capătă susținere și din alte părți.
Așadar, următorul pas nu mai e la protestatari – ei și-au făcut treaba, au arătat că nu mai acceptă situația. Acum Guvernul trebuie să decidă dacă merge pe drumul ignorării sau dacă face, în sfârșit, ceva concret.
Pentru că dacă oamenii care țin în viață sistemul public, în ciuda tuturor mizeriilor, ajung să plece sau să nu mai creadă în nimic, n-o să mai fie nimeni la ghișeu să-ți spună “bună ziua” când ai nevoie de o pensie, un act sau o informație. Și atunci chiar o să doară.
Sursa foto- Arhiva RPTV
Pentru mai multe stiri ne puteti urmari AICI