VORBA SARMIZEI I Bolojan uită de unde a încasat!
Nu știu dacă să râdem sau să ne enervăm. Ilie Bolojan, eroul administrației locale, omul cu austeritatea-n sânge și chipul pus lângă dicționarul la cuvântul „eficiență”, e prins cu mâna până la cot în borcanul cu bani publici. Fix omul care azi dă lecții despre „sinecuri” și „parazitism bugetar”, a încasat în 2007, cât alții în 6 ani de muncă cinstită.
Hai să punem lucrurile în context. În 2007, Bolojan era secretar general al Guvernului. Printr-o Hotărâre de Guvern (534/2007), a ajuns membru de drept într-un comitet de la EximBank – CIFGA, ca să fim tehnici. Și acolo, într-o perioadă de vreo 7 luni, a plecat acasă cu vreo 74.000 de lei. În banii de atunci, asta însemna echivalentul a 71 de salarii medii nete. Repet: șaptezeci și unu. Pentru ce? Pentru câteva ședințe pe lună și un loc la masă într-un comitet „strategic”.
Și acum, fix acest Bolojan, cu o memorie selectivă, vine și tună împotriva celor care stau prin consilii de administrație la stat și iau bani degeaba. Poate nu e ironie, ci doar amnezie. Sau poate se bazează pe faptul că publicul uită repede și presa e ocupată cu altceva.
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului i-a aruncat mănușa și l-a acuzat public de ipocrizie crasă. Și au dreptate. Nu poți să te plângi azi de „căpușe” când tu ai fost una, pe bani mulți, chiar dacă „legal”. Hai s-o spunem pe șleau: nu tot ce e legal e și moral și nu poți să-ți construiești cariera de „reformator” pe un trecut uns cu toate alifiile sistemului.
Evident, Guvernul a sărit să-l spele, că a fost membru de drept, că n-a cerut el, că avea responsabilități… Serios? Dacă te uiți la cât primea pentru câteva ședințe, pare că „responsabilitatea” era plătită în greutate de aur, nu în lei.
Ce e și mai amuzant? Că astfel de comitete încă există. Cu oameni care taie frunze la câini pe bani mulți, cu gir politic, sub umbrela „experienței” și a „expertizei”. Adică fix ce critică azi Bolojan. Doar că acum nu mai e în comitet, deci brusc comitetul a devenit „problemă”.
Adevărul e simplu, Bolojan n-a inventat roata și nici reforma. Doar că azi, când nu mai e în poziția să ia banii, e ușor să lovească în sistemul care l-a hrănit și pe el cândva. Și dacă vrei să-ți faci curat în curtea altora, poate ar fi bine să-ți verifici mai întâi propriul dosar de „ședințar de lux”.
Până atunci, mai ușor cu moralismul pe scări, că urcă greu când e încărcat cu 71 de salarii.