Datoria publică azi este la peste 50% din PIB, respectiv 50,6% la sfârșitul lunii februarie. România plătește acum oalele sparte de guvernările de dreapta din ultimii doi ani, în care datoria guvernamentală a crescut cu 14 puncte procentuale. Ca ministru al finanțelor și apoi ca premier, Cîțu s-a împrumutat mult și prost. Împrumuturile uriașe ale lui Cîțu nici nu au îmbunătățit economia, nici nu au adus mai mulți bani în buzunarele românilor. În epoca Cîțu au fost vârfuri de împrumut de aproape 3 ori mai mari decât s-a împrumutat Guvernul actual în primele două luni ale anului, fără însă ca cetățenii să beneficieze de ceva.
Cîțu a preluat de la PSD o datorie guvernamentală de 35% din PIB, iar când a fost demis a lăsat o datorie de 49%. Adică +14 pp. În total, a împrumutat 54 de miliarde de euro, adică peste 270 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă un sfert din PIB-ul anual al României!
Ca o comparație, Guvernul actual a împrumutat în ianuarie și februarie o sumă de 1,7 puncte procentuale, în timp ce Cîțu a împrumutat în Q4 din 2020 4,6 pp, adică de aproape 3 ori mai mult.
Așadar, țara noastră e pe marginea prăpastiei. Pachetul de măsuri ce urmează a fi aprobat e doar o măsură urgentă pe termen scurt. E binevenit oricum. Însă susținerea și încurajarea fermierilor români pot salva țara, așa cum țăranul român a făcut-o în destule rânduri.
Coaliția actuală va acoperi aceste găuri lăsate de guvernele de dreapta, la fel cum a făcut-o de fiecare dată când a fost la guvernare, ne asigură PSD, care propune printre altele o serie de măsuri ce țin de agricultura noastră: stimularea producției românești de alimente, cu materiile prime de la agricultorii români și acordarea de prime agricultorilor români care livrează producția agricolă la fabricile de alimente din România – 10% din valoarea produselor agricole procesate în țară. Se stimulează astfel principiul „Fabricat în România” pentru a produce hrană românească, mai ieftină și mai sănătoasă. Totodată, ni se promite dezvoltarea industriei alimentare din România și menținerea și dezvoltarea a sute de mii de locuri de muncă în acest sector, toate cu scopul de a avea mai multe alimente sănătoase fabricate în România, din producția agricolă obținută din pământ românesc.
Sună bine și sperăm să se și întâmple, asta pentru că prin aceaste măsuri putem opri cercul vicios în care România vindea ieftin producția agricolă și cumpăra scump alimentele procesate în străinătate și, de asemenea, întrerupem circuitul în care exportam producție agricolă de bună calitate și importam alimente de proastă calitate.
Având în vedere că la multe produse agricole (cereale, floarea soarelui etc.) România produce mai mult decât dublul necesarului de consum, dacă fermierii sunt încurajați să proceseze surplusul în România, țara noastră se poate transforma din „Grânarul Europei” într-unul dintre principalii furnizori de alimente din Uniunea Europeană, cu o valoare adăugată semnificativ mai mare decât cea obținută din exportul de materii prime.