Connect with us

Mobile

“Succesurile” educației în România

Published

on

Țară arde și babele se piaptănă. În anul școlar 1985/1986  din 200.000 de absolvenți de licee 86% proveneau din licee cu profil industrial, tehnic și silvic. Din școlile profesionale au absollvit 150.000. Populația României era de 22,78 milioane. În anul școlar 2018/2019 absolvenții nu aveau cum să depășească 160.000 în condițiile în care în tot învățământul liceal erau cuprinși doar 637.700 în anul școlar precedent (INS). Absolvenți cu bacalaureat sunt 86.794. Mai multe medii de zece decât anul trecut, mai puțini elevi care au trecut examenul. Adică o polarizare a competențelor precum în cazul bogăției materiale. 

Populația României la 1 ianuarie 2019 era de  22,17 milioane. Deci cam la fel de mare, statistic, precum în 86. Din acest motiv dezastrul este devastator. Ce concluzie să tragem din aceste cifre. Că populația școlară scade numeric și calitatea educației se reduce accelerat. Față de 86 putem spune că numărul absolvenților s-a redus cu vreo 180.000. Adică avem cu aproape 50% mai puțini absolvenți calificați pentru ocuparea unui loc de muncă sau a unui loc în facultăți. Adică atac la fondul de pensii. Mai puțini angajați cu salarii mai mici cresc deficitul deja existent. În anul 1986 aveam 150.000 de absolvenți de școli profesionale care aveau o diplomă într-un domeniu, cu pregătire practică. Acum lipsa lor se reflectă dureros pe piață muncii. Situația bacalaureatului din acest an era previzibilă pentru cei care ar fi avut interesul de a analiza semnalele  date de rezultatele școlare din ultimii ani, competențele necesare interpretării acestora și consecvența în a construi strategii de stopare a trendului.

Încă de anul trecut ar fi trebuit să se ia atitudine după ce s-a publicat raportul privind scăderea populației școlare cu 18%. Dacă mergem mai departe și analizăm gradul de dificultate al subiectelor la bacalaureatul 86, vom descoperi că s-ar putea ca acestea să ridice probleme chiar pentru cei care corectează. La matematică cel puțin. Pentru că tinerii profesori au parcurs programe școlare diferite, cu ștachete de competențe mult coborâte după reformele de “democratizare” din anii 90. În anul 1986 am avut doar 9.451 de absolvenți de mate-fizică și 2.535 de absolvenți de filologie istorie, trecuți prin examene draconice de treapta a două. Acum avem mai mulți și mai slab pregătiți, după cum ne arată rezultatele de la bacalaureat. Mitul angajaților competenți și ieftini pe piață muncii din România a început să apună.

Nenorocirile nu se opresc aici. Absolvenții educați și competenți pleacă. Profesorii sunt transformați în contopiști care își iau gradele pe dosare. Școlile bune sunt suprapopulate iar prin cele cu directori numiți politic și laboratoare superdotate bate vântul. Orice schimbare, cât de bună ar fi ea nu poate da rezultate imediat. E nevoie de minimum 10 ani pentru a culegele roadele unei strategii în educație. Asta înseamnă două cicluri electorale, miniștrii schimbați și orgolii în confruntări pe spinarea părinților și copiilor. Îmi amintesc că avem un pact pe educație. Pe hârtie. Cam că tot ce s-a întâmplat în modernizările post comunism a fost superficial și lipsit de viziune pe termen lung.

Și în educație e valabil ce am spus despre politică. Oamenii mici nu pot plămădi lucruri mari. Doar treburi mari de vânturat vara când nu doar creierele sunt în vacanță ci și subiectele de breaking news.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Copyright © 2019 AT Video Creations