Laurențiu Botin: Nemuritorii din funcții

După emisiunea de luni, mă sună unul din invitați să-mi spună că l-a sunat, prin interpuși, marele șef de la Statistică, cel despre care ai mei colegi au descoperit că știe să încaseze o sumă uriașă de bani în fiecare lună, prestând activități în comitete și comiții de parcă ziua ar avea 72 de ore. Interpușii fiind o fostă jurnalistă, așezată cuminte la comunicare la instituția cu pricina. Invitatul meu a fost sunat de fătucă cu intenția de a face rost de numărul meu de telefon, că cică să mă sune șeful să-mi explice cum pot reuși în viață. Că ce avem cu el, că e bun statistician și că de ce zicem pe un post național de banii pe care-i duce acasă omul. Că e deștept și liniștit.

Personajul cu pricina e de 7 ani mare șef la statistică și a trecut, habar nu am cum, de toate orânduirile politice care schimbă tot ce mișcă în fruntea instituțiilor. Deci e un bun negociator.

Apoi, același om, via glasul suav al fătucii, relatarea fiind a invitatului meu, ar fi vrut să mă convingă personal de bunele intenții, convins fiind că am discutat despre purcoiul de bani ca să-i facem rău, auleo, poate cineva ne-a dat comandă ca să-l discrediteze și să-l schimbe din funcțioară.

Eu, moderator, doar mă arătam surprins cum unii bugetari fac milioane prin instalarea în tot felul de închipuite comitete, totul în paralel cu un comunicat chiar al instituției sale în care se spunea suav că o familie care lucrează la privat nu aduce acasă banii pe care-i ia un singur bugetar dintr-o funcție nici prea, nici foarte , foarte.

Bref, vreau să zic că începem să descoperim o nouă specie de angajați la stat. Nemuritorii, aceia care se au bine cu toate aplecările politice și care au singurul scop în viață să nu intre pe radar. Așezați cumințel în funcții călduțe, nemuritorii nu au ambiții sau păreri, tac cu grație ori de câte ori sunt întrebați și când sunt nevoiți să răspundă, hop pasează la tot felul de fătuci sau la cineva care cunoaște pe cineva. Nemuritorii, de obicei, sunt în funcții din eșalonul doi, mai scapă câte unul la șefie, rar, în principal se ocupă cu periuța la șefii care se schimbă ca șosetele.  

Când o pățesc și iese învârteala la suprafață, uite-i cum se dau ei lezați, cum încearcă să “rezolve” ca să fie siguri că e doar o întâmplare și că nu e atac devastator. Mentalitate de amibă care miroase a mucegai dospit, în mintea lor cineva le vrea răul, îi lucrează. Nicio secundă nu se gândesc că sunt hulpavi într-o țară care se chinuiește să-și drămuiască salariul minim pe economie. Nemuritorii sunt mulți și au abilități de limaxi. Lasă dâre în urma lor.