Contextul evenimentelor din 1990
În iunie 1990, manifestațiile pașnice din Piața Universității, unde mii de oameni protestau împotriva regimului neo-comunist instaurat după Revoluția din 1989, s-au transformat într-un episod violent odată cu intervenția minerilor aduși la București. Aceștia, chemați aparent pentru „restabilirea ordinii”, au atacat manifestanții, jurnaliștii și sediile partidelor de opoziție, lăsând în urmă sute de răniți, arestări abuzive și distrugeri materiale semnificative.
Conform rechizitoriului întocmit de procurori, Ion Iliescu, în calitate de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, și Petre Roman, în calitate de prim-ministru, ar fi orchestrat și coordonat aducerea minerilor la București. Aceștia ar fi lansat un „atac sistematic împotriva manifestanților pașnici” pentru a suprima opoziția politică și civică.
Procurorii descriu faptele savrasite de Iliescu și Roman:
- „În luna iunie 1990, persoane cu funcție de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.
- Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a desfășurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de revendicări de sorginte democratică.
- În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziție, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale”.
Reluarea dosarului: motive și implicații
Dosarul inițial al Mineriadei a fost trimis în judecată în 2017, dar în 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis restituirea lui la Parchet, invocând vicii de procedură. Acest lucru a determinat reluarea completă a investigației, pentru a elimina erorile și a aduce noi dovezi. Parchetul General a confirmat că Ion Iliescu și Petre Roman au fost puși sub urmărire penală pentru crime împotriva umanității.
Această acuzație este extrem de gravă, deoarece implică responsabilitatea directă pentru violențele îndreptate împotriva populației civile și pentru acțiunile care au generat o stare generalizată de teroare. În contextul dreptului internațional, crimele împotriva umanității sunt imprescriptibile, ceea ce înseamnă că cei vinovați pot fi trași la răspundere indiferent de trecerea timpului.
Reacțiile publice și poziția celor implicați
Atât Ion Iliescu, cât și Petre Roman au respins în mod constant acuzațiile, susținând că intervenția minerilor a fost justificată de necesitatea restabilirii ordinii publice. Totuși, numeroși martori și victime ale Mineriadei contestă această versiune, acuzându-i pe liderii politici de atunci că au orchestrat violențele pentru a-și consolida puterea.
Reluarea dosarului a stârnit reacții mixte în rândul opiniei publice. Pe de o parte, există speranța că o anchetă corectă și completă ar putea aduce lumină asupra evenimentelor din 1990 și ar putea oferi justiție victimelor. Pe de altă parte, sunt exprimate temeri privind eventuale tergiversări sau influențe politice care ar putea împiedica soluționarea cazului.
Concluzii
Reluarea urmării penale împotriva lui Ion Iliescu și Petre Roman în dosarul Mineriadei reprezintă un pas important în procesul de clarificare a uneia dintre cele mai întunecate pagini ale tranziției României către democrație. În ciuda complexității cazului și a obstacolelor întâmpinate de-a lungul anilor, ancheta rămâne esențială pentru consolidarea statului de drept și pentru recunoașterea suferinței victimelor.
Ceea ce se întâmplă acum este mai mult decât un simplu proces juridic: este o încercare de a închide, într-un mod echitabil, un capitol dureros din istoria României. Rezultatele acestui demers vor avea implicații majore nu doar pentru cei direct implicați, ci și pentru memoria colectivă a unei societăți care încă își caută dreptatea.