Deși au fost promovate ca soluție pentru protecția fumătorilor, filtrele de țigări s-au dovedit inutile pentru sănătate și devastatoare pentru mediu. OMS și activiștii cer eliminarea lor la nivel global.
Un studiu recent confirmă că filtrele de țigări, introduse în anii 1950, nu oferă niciun beneficiu real pentru sănătatea fumătorilor. Dimpotrivă, aceștia devin mai expuși efectelor nocive ale nicotinei, deoarece filtrele creează falsa impresie de siguranță.
Problema nu se limitează la sănătate. Filtrele sunt fabricate din acetat de celuloză – un tip de plastic care nu se biodegradează – și devin o sursă majoră de poluare cu microplastice. Se estimează că peste 4,5 trilioane de mucuri de țigară sunt aruncate anual, adică aproximativ 800.000 de tone de plastic care ajung în ape și soluri, contaminând ecosisteme și lanțuri alimentare.
Filtre „biodegradabile” – o soluție falsă
Deși industria tutunului încearcă să răspundă criticilor promovând filtre „biodegradabile”, cercetătorii atrag atenția că acestea nu reduc impactul poluării. Spre deosebire de alte produse din plastic de unică folosință, precum paiele sau pungile interzise în multe țări, filtrele de țigări continuă să fie tolerate de legislații.
Presiune globală pentru interzicere
Organizații precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Action on Smoking and Health și Stop Tobacco Pollution Alliance solicită interzicerea completă a filtrelor de țigări. Eliminarea acestora ar reduce o sursă majoră de poluare, ar corecta percepția falsă de protecție și ar putea contribui la scăderea numărului de fumători.
Orașul Santa Cruz (California) a devenit în 2024 primul care a interzis filtrele, iar la Geneva au loc negocieri pentru un tratat ONU care ar putea introduce o interdicție globală.
În paralel, un raport din iulie estimează că mucurile de țigară generează anual costuri de curățare de 26 miliarde de dolari, sumă suportată de societate pentru a repara daunele provocate de un produs care, potrivit experților, nici măcar nu protejează sănătatea.