Connect with us

Actualitate

Consiliul Fiscal critică Proiectul de Buget 2021

Published

on

Consiliul Fiscal, deși este condus de un apropiat al PNL, critică în termeni duri Proiectul de Buget 2021 al Guvernului PNL-USR-UDMR. Principalele două observații critice din partea Consiliului Fiscal au fost subliniate în numeroase rânduri și de opozitie:

1) Bugetul e construit doar pe tăieri, nu și pe creșteri de venituri bugetare. Deci veșnicul argument al Guvernului, că nu sunt bani, are la bază faptul că premierul Cîțu nici măcar nu și-a propus să obțină mai mulți bani la buget. Consiliul Fiscal chiar indică mai multe modalități prin care s-ar fi putut face acest lucru, inclusiv prin extinderea bazei de impozitare, adică prin susținerea dezvoltării economice care să însemne mai multe investiții, mai multe firme și mai multe locuri de muncă ce pot aduce mai multe taxe la buget.

2) Marota Guvernului că vor face totul cu banii europeni se dovedește a fi doar o veșnică Fată Morgana. Specialistii spun că, de fapt, nici măcar 1 euro nu va intra în România până la vară, deși Presedintele Klaus Iohannis promitea că vor curge fondurile europene în cascadă încă de anul trecut. Consiliul Fiscal arată că România riscă să piardă foarte multi bani europeni, întrucât Comisia Europeană a respins Planul Național de Redresare și Reziliență făcut prost de Guvernul actual. Din acest motiv, cel puțin până la jumătatea anului, România nu va avea acces nici măcar la banii pe care UE îi punea grămadă pe masă pentru prefinanțarea proiectelor – respectiv 13% din totalul de 31,5 miliarde euro (nu 80% cum susținea Iohannis punând la grămadă și sume împrumutate sau sume din actualul exercițiu financiar)!

3) Programare fiscală nerealistă. „Aceste elemente fac ca proiecția macroeconomică să încorporeze riscuri semnificative chiar fără considerarea unor evoluții adverse la nivel intern și/sau internațional.”(pagina10). Așadar, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menționate mai sus nu este realistă.  (pagina 3).

4) Guvernul estimează creșteri iluzorii. O ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă și este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depășească 2,5 pp din PIB.

3) Estimarea reducerii deficitului bugetar în următorii ani este nerealistă. „Balanța riscurilor este înclinată covârșitor în direcția înregistrării unor deficite substanțial mai ridicate decât cele preconizate de proiecția fiscală/bugetară pentru perioada 2022-2024.” (pagina 26)

4) Guvernul nu poate reduce deficitul bugetar doar pe baza tăierilor, fără a-și propune și creșteri de venituri. Astfel, reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri și servicii (cu 0,8 pp) și a celor cu asistența socială (cu 1,3 pp). (pagina 25). „Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absența creșterii veniturilor bugetare.” (pagina 26)

5) Este demascată minciuna Guvernului că nu are bani din cauza pandemiei. Consiliul Fiscal arată că doar 1,2% din PIB a fost cheltuit pentru sprijinirea economiei în fața pandemiei – cea mai mică sumă din UE.

6) Construcția bugetului e bazată doar pe datorie. „Deși datoria publică se situa la un nivel relativ confortabil de 35,3% din PIB la sfârșitul anului 2019, aceasta s-a majorat până la 47,7% din PIB la finalul anului 2020.”(Pagina 23)

7) Necesarul de finanțare (bani pe care Guvernul trebuie să-i plătescă) este dublu față de guvernarea PSD. „Dincolo de impactul asupra ponderii datoriei publice în PIB, nivelurile înalte ale deficitelor bugetare exercită o presiune ridicată asupra necesarului de finanțare. Potrivit analizei Consiliului Fiscal, după atingerea unui maxim de 149 mld lei (14,3% din PIB) în anul 2020, se estimează o reducere graduală a necesarului de finanțare al României pe fondul consolidării fiscal-bugetare programate prin SFB 2021-2023 după cum urmează: 129,7 mld. lei (11,6% din PIB) în 2021…” (pagina 24).

Peste toate astea, Proiectul de Buget al Guvernului PNL-USR-UDMR a primit un NU categoric și de la Consiliul Economic și Social, care de altfel, se poziționează și împotriva OUG austerității și sărăciei pregătită de Coaliție.

Copyright © 2019 AT Video Creations