CONGRES PPE: Siegfried Mureșan, candidat la vicepreședinte

Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL) va candida pentru funcția de vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) la Congresul Statutar al partidului care va avea loc în 20 și 21 noiembrie la Zagreb, Croația, potrivit unui comunicat remis de biroul eurodeputatului român.

Siegfried Mureșan se bucură de sprijinul PNL, confirmat public de premierul Ludovic Orban, la fel și Donald Tusk, fostul șef al Consiliului European, care candidează pentru poziția de președinte al PPE.

Comunicatul lui Sigfried Mureșan:

„Candidez la funcția de vicepreședinte al Partidului Popular European pentru că vreau ca PPE să rămână cea mai importantă forță politică în Europa, care răspunde la nevoile cetățenilor europeni și care contribuie decisiv la întărirea României în Uniunea Europeană. Pentru asta, este nevoie de o conducere puternică și modernă a PPE. Voi lucra strâns cu viitorul președinte al PPE, Donald Tusk, care este un om politic ce înțelege foarte bine așteptările poporului român de la Uniunea Europeană.

Am fost purtător de cuvânt al Partidului Popular European, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, negociator-șef pentru Bugetul UE din 2018 și sunt, din iunie 2019, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Cunosc foarte bine provocările Europei și cunosc foarte bine familia politică a PPE. Toate aceste lucruri mă vor ajuta să întăresc conducerea PPE și să influențez în bine direcția partidului pentru următorii ani”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

Aproximativ 2.000 de persoane din 40 de țări vor participa la Congresul PPE de la Zagreb. Dintre aceștia, 719 delegați cu drept de vot vor alege președintele, vicepreședinții, secretarul general și trezorierul partidului.

Candidatura lui Donald Tusk

Polonezul Donal Tusk, preşedintele în exerciţiu al Consiliului UE, este unicul candidat la preşedinţia PPE (dreapta), cel mai important partid european, la succesiunea francezului Joseph Daul, a anunţat luni formaţiunea, relatează AFP.

Aceasta ar fi prima oară când un est-europan ar conduce cea mai mare familie de dreapta în UE, în care se află Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarului german Angela Merkel şi Partidul francez Les Républicains (LR, opoziţie).

Numirea sa la conducerea PPE, fără suspans, din cauza lipsei vreunui competitor, urmează să aibă loc miercuri, la Zagreb, în Croaţia, în cadrul unui congres al partidului.

Alegerea urmează să aibă loc prin vot secret, exprimat de aproximativ 700 de delegaţi, iar rezultatul urmează să fie proclamat miercuri seara, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a PPE.

Tusk, în vârstă de 62 de ani, a ocupat în ultimii cinci ani unul dintre posturile-cheie în instituţiile europene, preşedinţia Consiliului UE, pe care o lasă la 1 decembrie fostului premier belgian Charles Michel.

Neiubit în partidul conservator naţionalist aflat în prezent la putere în Polonia – Partidul Ordine şi Justiţie (PiS) -, Tusk, un fost premier polonez de centru-dreapta, a modernizat funcţia de preşedinte al Consiliului UE.

Cu un anumit umor pe reţele de socializare, Tusk şi-a multiplicat avertismentele adresate Regatului Unit în negocierile cu privire la Brexit, refuzând un divorţ ”à la carte” al acestei ţări cu UE.

Un fost şef de orchestră al summit-urilor europene, el va avea nevoie de tot talentul de conciliator pentru a calma PPE, agitat de tensiuni.

Astfel, germanul Manfred Weber, candidat la preşedinţia Comisiei Europene (CE), a fost respins în vară de către preşedintele francez Emmanuel Macron, ceea ce a provocat grimase, întrucât această formaţiune a ieşit victorioasă din alegerile europene. Însă altă membră germană a PPE, Ursula von der Leyen, a fost aleasă.

În plus, relaţiile Partidului Fidez al liderului ungar Viktor Orban cu PPE au fost extrem de tensionate în ultimele luni. În urma unor declaraţii populiste  şi unei campanii împotriva UE, PPE a decis în martie să-l suspende.

Niciun delegat Fidesz nu va participa la Congresul PPE la Zagreb.

Mandatul preşedintelui PPE este de trei ani şi poate fi prelungit pe termen nedeterminat, o funcţie ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat alsacianul Joseph Daul.

De la înfiinţarea sa în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi – doi belgieni, un olandez, un francez şi un luxemburgehz.