Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL) va
candida pentru funcția de vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE)
la Congresul Statutar al partidului care va avea loc în 20 și 21 noiembrie la
Zagreb, Croația, potrivit unui comunicat remis de biroul eurodeputatului român.
Siegfried Mureșan se bucură de sprijinul PNL, confirmat
public de premierul Ludovic Orban, la fel și Donald Tusk, fostul șef al
Consiliului European, care candidează pentru poziția de președinte al PPE.
Comunicatul lui Sigfried Mureșan:
„Candidez la funcția de vicepreședinte al
Partidului Popular European pentru că vreau ca PPE să rămână cea mai importantă
forță politică în Europa, care răspunde la nevoile cetățenilor europeni și care
contribuie decisiv la întărirea României în Uniunea Europeană. Pentru asta,
este nevoie de o conducere puternică și modernă a PPE. Voi lucra strâns cu
viitorul președinte al PPE, Donald Tusk, care este un om politic ce înțelege
foarte bine așteptările poporului român de la Uniunea Europeană.
Am fost purtător de cuvânt al Partidului Popular
European, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European,
negociator-șef pentru Bugetul UE din 2018 și sunt, din iunie 2019,
vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Cunosc foarte bine
provocările Europei și cunosc foarte bine familia politică a PPE. Toate aceste
lucruri mă vor ajuta să întăresc conducerea PPE și să influențez în bine
direcția partidului pentru următorii ani”, a declarat deputatul european
Siegfried Mureșan.
Aproximativ 2.000 de persoane din 40 de țări vor
participa la Congresul PPE de la Zagreb. Dintre aceștia, 719 delegați cu drept
de vot vor alege președintele, vicepreședinții, secretarul general și
trezorierul partidului.
Candidatura lui Donald Tusk
Polonezul Donal Tusk, preşedintele în exerciţiu al
Consiliului UE, este unicul candidat la preşedinţia PPE (dreapta), cel mai
important partid european, la succesiunea francezului Joseph Daul, a anunţat luni
formaţiunea, relatează AFP.
Aceasta ar fi prima oară când un est-europan ar
conduce cea mai mare familie de dreapta în UE, în care se află Uniunea Creştin
Democrată (CDU) a cancelarului german Angela Merkel şi Partidul
francez Les Républicains (LR, opoziţie).
Numirea sa la conducerea PPE, fără suspans, din
cauza lipsei vreunui competitor, urmează să aibă loc miercuri, la Zagreb, în
Croaţia, în cadrul unui congres al partidului.
Alegerea urmează să aibă loc prin vot secret,
exprimat de aproximativ 700 de delegaţi, iar rezultatul urmează să fie
proclamat miercuri seara, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a PPE.
Tusk, în vârstă de 62 de ani, a ocupat în ultimii
cinci ani unul dintre posturile-cheie în instituţiile europene, preşedinţia
Consiliului UE, pe care o lasă la 1 decembrie fostului premier
belgian Charles Michel.
Neiubit în partidul conservator naţionalist aflat
în prezent la putere în Polonia – Partidul Ordine şi Justiţie (PiS) -, Tusk, un
fost premier polonez de centru-dreapta, a modernizat funcţia de preşedinte al
Consiliului UE.
Cu un anumit umor pe reţele de socializare, Tusk
şi-a multiplicat avertismentele adresate Regatului Unit în negocierile cu
privire la Brexit, refuzând un divorţ ”à la carte” al acestei ţări cu UE.
Un fost şef de orchestră al summit-urilor europene,
el va avea nevoie de tot talentul de conciliator pentru a calma PPE, agitat de
tensiuni.
Astfel, germanul Manfred Weber, candidat la
preşedinţia Comisiei Europene (CE), a fost respins în vară de către
preşedintele francez Emmanuel Macron, ceea ce a provocat grimase, întrucât
această formaţiune a ieşit victorioasă din alegerile europene. Însă altă membră
germană a PPE, Ursula von der Leyen, a fost aleasă.
În plus, relaţiile Partidului Fidez al liderului
ungar Viktor Orban cu PPE au fost extrem de tensionate în ultimele luni.
În urma unor declaraţii populiste şi unei campanii împotriva UE, PPE a
decis în martie să-l suspende.
Niciun delegat Fidesz nu va participa la Congresul
PPE la Zagreb.
Mandatul preşedintelui PPE este de trei ani şi
poate fi prelungit pe termen nedeterminat, o funcţie ocupată de altfel timp de
23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat
alsacianul Joseph Daul.
De la înfiinţarea sa în 1976, PPE a avut cinci
preşedinţi – doi belgieni, un olandez, un francez şi un luxemburgehz.
You must be logged in to post a comment Login