Ucraina, Republica Moldova și Georgia și-au depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Comisia Europeană şi-ar putea da vineri, 17 iunie, avizul foarte aşteptat privind candidatura acestor state, decizia finală privind acordarea statutului de țară candidată aparținând însă Consiliului European, format de șefii de stat și de guvern din UE.
Joi, preşedinţii grupurilor politice din Parlamentul European, instituţie care şi-ar putea da aprobarea la mini-plenara din 22 şi 23 iunie, i-au invitat pe liderii europeni să acorde statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei şi să „lucreze pentru acordarea” acestui statut Georgiei arătându-se mai moderaţi faţă de ţara din Caucaz. În Consiliu, o sursă de nivel înalt deplângea faptul că această ţară nu dă multe semnale pozitive Europei în ce priveşte respectarea statului de drept sau a luptei împotriva corupţiei. Conceptul de comunitate (geo)-politică europeană va reveni de asemenea pe agendă.
Acordarea statutului de ţară candidată la aderare nu e deloc o aderare, ci punctul de plecare al unui proces de negociere destinat să dureze mai mulţi ani pentru ca ţata candidată să reuşească să demonstreze că respectă valorile fundamentale ale democraţiei, că este suficient de solidă economic pentru a intra pe piaţa unică europeană şi că şi-a aliniat legislaţia la cea a Uniunii.
Candidată la aderare din 1999, Turcia preşedintelui Recep Tayyip Erdogan se îndepărtează an de an de această perspectivă. Celelalte ţări candidate vin din Balcanii de vest. Albania şi Macedonia de Nord sunt cel mai bine plasate, ceea ce este mai puţin cazul Serbiei şi Muntenegrului. În sfârşit, Kosovo şi Bosnia-Herzegovina sunt considerate candidate „potenţiale”.
Sursa foto: Pixabay