După prezentarea raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a întâlnit pentru consultări cu ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Prognoza de inflație scade spre sfârșitul anului de la 3,8 la 3,1%, ppotrivit Mediafax.
Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
Mugur Isărescu a afirmat că economia României nu este nici în abis nici pe marginea prăpastiei, situația economică este delicată, totuși, dar controlabilă. De altfel, BNR a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor.
Creşterea consumului, principalul motor al creșterii economice, a rămas la un nivel înalt, stabil, dar acesta nu este un nivel sustenabil și cererea se va atenua, a subliniat guvernatorul BNR, care a adăugat că acest lucru ar trebui să se facă prin măsuri înțelepte, pentru a evita acțiunea brutală, violentă a forțelor pieței.
Guvernatorul a remarcat slăbirea cererii externe, care a erodat activitatea industrială – este cazul industriei auto. În prezentarea sa guvernatorul a demonstrat corelarea între exporturile românești, în scădere, și evoluția negativă a industriei auto din Germania, în ultimul an de zile.
Pe de altă parte, guvernatorul a vorbit de o dinamizare a investițiilor, remarcând în special creșterea numărului de autorizații de construcție, de „double-digit”.
Isărescu a admis că trebuiesc luate măsuri de ajustare, dar fără a brusca economia, fără să detalieze, însă. „Este treaba Ministerului Finanțelor. Situația este albastră, dar controlabilă. Bleu ciel, să spunem”, a conchis guvernatorul BNR.
BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4% pentru decembrie 2020.
Conform BNR, rata anuală a inflaţiei este anticipată a se plasa în afara intervalului ţintei la finele anului 2019, în principal sub impactul şocurilor nevaforabile din prima parte a anului curent. Ulterior va reintra şi se va menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei pe fondul epuizării efectelor şocurilor de ofertă din 2019.
Acesta va rămâne marcată de persistenţa presiunilor inflaţioniste interne de la nivelul inflaţiei de bază.