Bilanțul Uniunii Europene în 2023: O reformă pentru a primi Ucraina și Moldova
După un an marcat în Uniunea Europeană de subiecte foarte diverse și conflictuale, de la Ucraina la interdicția glifosatului, ducând prin «Qatargate» (afacerea de corupție din Parlamentul European), directiva privind serviciile digitale sau acordul cu Tunisia pentru controlul imigrației ilegale, instituțiile europene sunt gata să treacă la un nou capitol. Alegerile europene vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024, iar instituțiile europene vor fi reînnoite: Parlamentul, apoi Comisia și președinția Consiliului European, scrie G4Media.ro.
Printre evenimentele marcante ale anului 2023, care au modificat arhitectura instituțională a Europei, se numără aderarea Finlandei la NATO dar și, potențial, acordarea statutului de „țări candidate” la UE Ucrainei și Republicii Moldova.
Iată, pe scurt, cele șapte evenimente majore ale anului, potrivit G4Media.ro :
1. Un an de război în Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a marcat prima aniversare de la izbucnirea războiului rusesc în Ucraina printr-un maraton prin Londra, Paris și Bruxelles. El le-a cerut aliaţilor să-şi sporească sprijinul pentru ţara sa sfâşiată de război şi a pledat la Bruxelles pentru aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană.
„Aceasta este Europa noastră. Acestea sunt regulile noastre, modul nostru de viață. Iar pentru Ucraina, asta va fi o revenire acasă” , a declarat Zelenski în sala plină a Parlamentului European de la Bruxelles.
2. Finlanda se alătură NATO
Finlanda a devenit al 31-lea membru al NATO, dublând astfel granița Alianței cu Rusia. Invazia Ucrainei a determinat Finlanda și Suedia să renunțe la politica lor de decenii de nealiniere militară, ambele țări solicitând aderarea la NATO încă din mai 2022.
Recep Tayyip Erdogan a blocat temporar aderarea Suediei, pretextând că țara găzduiește militanți kurzi. El a renunțat la veto în iulie, iar parlamentul turc și-a dat aprobarea în decembrie, deschizând calea și pentru aderarea Suediei de la începutul lui 2024.
3. Dezastrul cu barca de migranți Adriana
O barcă de pescuit supraîncărcată, care transporta până la 750 de migranți, s-a răsturnat în largul coastei din Pylos, Grecia, pe 14 iunie, într-unul dintre cele mai mortale accidente navale din Marea Mediterană.
Operațiunea de căutare și salvare desfășurată de Garda de Coastă greacă (HCG) și de armată a avut ca rezultat salvarea a 104 de oameni și recuperarea a 82 de cadavre. Cu toate acestea, autoritățile au confirmat ulterior că peste 500 de persoane și-ar fi pierdut viața.
4. Războiul a izbucnit între Israel și Hamas
Masacrul comis de militanții din Hamas în Israel pe 7 octombrie a făcut peste 1.100 de morți și aproximativ 250 de ostatici. Asta a marcat începutul unui război devastator care continuă fără încetare de atunci, cu doar șase zile de răgaz în lupte la sfârșitul lunii noiembrie. Se estimează că peste 20.000 de palestinieni și-au pierdut viața în conflict.
Criza umanitară care devastează Fâșia Gaza a stârnit reacții diverse în Europa. În timp ce unele țări au cerut de la început o încetare a focului, altele au rezistat, invocând dreptul Israelului la autoapărare și nevoia de a eradica Hamas prin mijloace militare.
La începutul lunii decembrie, majoritatea statelor membre ale UE au susținut o rezoluție a ONU care solicita o „încetare a focului umanitară imediată”.
Citeste articolul in continuare aici
Sursa foto- economica. net